Timpul...
Timpul mereu este o certitudine ce dă o siguranţă de a ne scrie gândurile, oamenii au păreri diferite de anumite situaţii simţim mereu o presiune din partea societăţii dar există un dar;adică darul ce dumnezeu ni l-a dat este TIMPUL! E atât de preţios timpul pentru noi imaginaţi-vă să mergeţi pe un munte doar să vedeţi acea privelişte merită!? DA! pentru că ne permite timpul să facem lucrurile pe care vrem să le descoperim şi să învăţăm din ele. Eu însă cred că dacă nu-ţi gesstionezi bine timpul pe care îl ai mai ales cu oamenii ce-ţi merită timpul mereu mă gândesc de ce relaţiile nu mai functionează spunem că nu avem timp de partener dar de noi de ce mereu avem!? este o bună întrebare la care există un răspuns.Răspunsul meu este că ne punem pe primul loc si e important să nu uiţi nici de tine dar nici de partener oare dacă ne-am pune locul persoanei cum s-ar simţi ?
-Timpul e dovada vie că ne învaţă să ne testăm limitele,poate să ne pierdem şi răbdarea pentru acel lucru,timpul vindecă tot,timpul e pretios si trebuie să ne alegem oameni cu care să avem un timp de calitate si să merite,ai timp să citeşti,ai timp să vorbeşti despre Dumnezeu,ai timp să progresezi încetul cu încetul si a vedea evoluţia mereu în oameni si în noi.
-Timpul poate să te înveţe foarte multe -adică oamenii trebuie să înteleagă diferenţa în a avea timp şi ați face timp!!
-Timpul ne arată că nu toate relaţiile par să funcţioneze da necesită darul timpului ca să-ţi dai seama.
-Timpul(o să pun un fragment dintr-o carte se numeşte PUTEREA PREZENTULUI!) -Puneţi capăt iluziei timpului!
Pare aproape imposibil să scăpăm de identificarea cu mintea,Toţi suntem afundaţi în ea.Cum înveţi un peşte să zboare ?
iată care este cheia :Puneţi capăt iluziei timpului .Timpul şi mintea sunt inseparabile .Eliminați timpul,si mintea se opreşte -Dacă nu alegeţi cumva să o puneţi la treabă.
A te indentifica cu propria minte înseamnă a fi prins în timp:Impulsul de a trăi aproape exclusiv prin memorie şi anticipare.Această creează o preocupare continuă pentru trecut şi viitor -gândul la recunoaşterea momentului prezent şi la a-i îngândui să existe trezeşte neplăcerea .Impulsul apare pentru că trecutul vă conferă o indentitate,iar viitorul promisiunea salvării,împlinirii sub orice formă.Amândouă sunt iluzii.
-Dar cum am funcţiona în această lume dacă am fi lipsiţi de simţul timpului?Nu ar mai există scopuri pe care să ne străduim să le atingem.Nu am mai ştii cine suntem,pentru că trecutul face din noi ceea ce suntem azi..Cred că timpul este ceva foarte preţios şi trebuie să învăţăm să-l folosim cu inteligenţă în loc să-l risipim.
Comentarii